Posturile rânduite de Biserica Ortodoxă

Postul creştin-ortodox reprezintă înfrânarea pentru o vreme, de la consumul de băuturi alcoolice şi mâncăruri de dulce (carne, peşte, brânză, lapte, ouă, grăsimi, etc.), precum şi înfrânarea trupească.

Din punct de vedere al asprimii, postul poate fi de mai multe feluri, şi anume:
  • Postul integral/ total sau ajunarea propriu-zisă, care constă în abţinerea completă de la orice fel de mâncare şi băutură pentru o anumită perioadă de timp. Acesta reprezintă postul ţinut, timp de 40 de zile, de către Moise pe muntele Sinai (Ieşire 24, 18), de Sf. Prooroc Ilie (III Regi 19, 8) şi de Mântuitorul în ajunul începerii activităţii Sale mesianice (Luca 4, 1-2);
  • Postul aspru, în care se îngăduie numai consumarea de hrană uscată: pâine, fructe uscate sau seminţe, legume şi apă. E postul pe care l-a practicat Sf. Ioan Botezătorul în pustia Iordanului (vezi Matei III, 4 si Marcu I, 6), precum şi marii asceţi şi pustnici creştini;
  • Postul comun/ obişnuit, în care se admite consumarea mâncărurilor gătite din alimente de origine vegetală (inclusiv untdelemnul), excluzându-se orice aliment de provenienţă animală (carnea, inclusiv cea de peşte, untura sau grăsimea, ouă, lapte şi derivatele lui). Este postul practicat în cele mai multe cazuri de marea majoritate a credincioşilor;
  • Postul uşor, numit şi dezlegare, în care se îngăduie consumarea peştelui şi a vinului, precum şi a untdelemnului, în perioadele când e impus post aspru. Astfel de dezlegări se acordă pentru sărbătorile mai importante care cad în timpul posturilor de durată, când e prescris post aspru sau post comun, ca de exemplu: Bunavestire.
Din punct de vedere al lungimii sale, postul se clasifică în:
  • Postul de o singură zi - în toate zilele de miercuri (amintind vânzarea de către Iuda a Mântuitorului), şi vineri (amintind răstignirea Domnului), cu excepţia celor însemnate în calendar cu “Harţi” sau “dezlegare (la peşte sau lapte si ouă)”. Alte posturi de o singură zi sunt:
    • Ajunul Bobotezei (5 ianuarie).
    • Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) şi
    • Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie);
  • Posturile de mai multe zile sau Posturile Mari
    1. Postul Sfintelor Paşti
      • Acest post ţine şapte săptămâni. Primele şase săptămâni închipuie postul de 40 de zile al Mântuitorului, iar a şaptea săptămână este post aspru pentru cinstirea Patimilor Sale.
      • Este cu dată schimbătoare, fiind legat de data Sfintelor Paşti.
      • Nu se mănâncă : carne , ouă , brânză, peşte şi untdelemn; nu se consumă băuturi alcoolice.
      • Este dezlegare la untdelemn şi vin, sâmbăta si duminica, în zilele de 24 februarie (Aflarea Capului Sf. Ioan Botezatorul) şi 9 martie (Sfinţii 40 de Mucenici).
      • Se mănâncă peşte la Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Floriilor.
      • Celor bolnavi le este îngăduit să mănânce bucate cu untdelemn şi să bea vin în Postul Mare.
    2. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
      • Biserica a rânduit acest post în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum şi a celorlalţi Apostoli. Este în legatură cu Paştele şi Pogorârea Sfântului Duh, sărbători care au date schimbătoare. De aceea poate dura mai mult sau mai puţin.
      • Se lasă sec în prima Duminică după Rusalii (Duminica Tuturor Sfinţilor) seara şi se posteşte până la 29 iunie, Ziua Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel, care dacă va cădea într-o zi de miercuri sau vineri, se mănâncă de post, însă este dezlegat la peşte.
      • În acest post nu se mănâncă carne, ouă şi brânză. Lunea, miercurea şi vinerea nu se mănâncă cu untdelemn şi nu se bea vin.
      • Este dezlegat la peşte în Ziua Naşterii Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie), chiar dacă va fi miercurea sau vinerea.
      • Dacă în zilele de luni, marţi si joi, cade un sfânt mai mare însemnat in calendar cu cruce neagra (†), atunci se poate mânca peşte, iar in zilele de miercuri si vineri, se poate mânca cu untdelemn şi se poate bea vin.
    3. Postul Adormirii Maicii Domnului
      • Acest post se ţine în cinstea Maicii Domnului- Sfânta Fecioară Maria.
      • Durează două săptămâni : de la 1 la 15 august.
      • Lăsăm sec la 31 iulie; iar de va cădea această zi miercurea sau vinerea, se lasă sec la 30 iulie.
      • În acest post se mănâncă cu untdelemn şi se bea vin, numai Sâmbăta si Duminica.
      • Este dezlegat la peşte la 6 august, când este Schimbarea la Faţă.
      • Dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, este dezlegare la peşte. Este permis a se mănca de dulce a doua zi, adică la 16 august.
    4. Postul Naşterii Domnului/ Crăciunului
      • El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum şi postul patriarhilor din Vechiul Testament, care aşteptau venirea lui Mesia cu post şi rugăciune.
      • Postul ţine 40 de zile: de la 15 noiembrie la 25 decembrie.
      • Se lasă sec în seara Sfântului Filip, la 14 noiembrie.
      • Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe din ziua de 14 noiembrie, lăsându-se sec in seara zilei de 13 noiembrie.
      • Nu se mănâncă carne , ouă şi brânză . Lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă bucate fără untdelemn şi nu se bea vin. Marţea şi joia se dezleagă la untdelemn şi vin. Sâmbetele si duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, este dezlegat la untdelemn, vin şi peşte.
      • Între 20 - 24 decembrie postul este mai aspru. Nu se mai consumă peşte.
      • Dacă în zilele de Luni, Miercuri şi Vineri prăznuim vre-un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (†) , mâncăm untdelemn şi bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie (†) , atunci este dezlegare şi la peşte.
      • În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara şi anume : grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină, căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit - mai înainte - Naşterea lui Hristos.
      • La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.